Inceputurile medicinii sociale



Din cauza stilului de viata deficitar, cum ar fi: programul de lucru de 10 – 12 ore, dieta inadecvata, lipsa exercitiului fizic, a crescut numarul oamenilor bolnavi. Raspandirea acestui fenomen a atras atentia medicilor.

La sfarsitul secolului al XIX lea si inceputul secolului XX s-au publicat lucrari si au avut loc conferinte pe aceasta tema. Principalele cocluzii au fost: este nevoie de scurtarea zilei de munca si  de realizarea de programe educationale (alimentatie sanatoasa si educatia mamelor). Prof. Manicatide a ajuns la concluzia ca cel mai mult au de suferit din cauza acestor conditii de viata austere copiii muncitorilor.

Primul medic roman ce a luat in considerare aspectul social in geneza bolilor a fost Stefan Stanca. In 1924 – odata cu aparitia epidemiei de holera, Victor Babes a afirmat ca aceasta a luat amploare in primul rand din cauza faptului ca cei din clasele sociale cu venituri putine nu isi pot satisface cele mai primitive nevoi iar in al doilea rand deoarece Guvernul nu s-a implicat suficient in sustinerea Institutului de Igiena; rezolvarea problemelor sociale fiind esentiala pentru sanatatea publica.

Gh. Marinescu inainteaza ipoteza conform careia medicina moderna nu trebuie sa protejeze individul ci societatea in care traieste acesta pentru a imbunatati rasa umana; de asemenea, acesta afirma ca una din cele mai intalnite cauze ale bolilor este cea de natura sociala.

In anii ce au urmat cele mai intalnite boli sociale au fost: tuberculoza, sifilisul si alcoolismul.

Plecand de la premisele medicinei sociale, a devenit iminenta cercetarea bolilor ocupationale. La inceputul secolului XX era inexistenta igiena in domeniul industrial, mii de muncitori devenind victime ale exploatarii. In legea muncii trebuiau incluse clauze referitoare la normele de igiena.

Alcoolismul a inregistrat efecte devastatoare atat asupra muncitorilor din mediu urban cat si asupra celor din mediu rural. Pentru a impiedica raspandirea lui, medicii au demarat numeroase campanii printre care „Razboiul european impotriva alcoolului” (Tatusescu). Una din concluziile la care s-a ajuns a fost ca mediul de munca mizer este direct responsabil pentru alcoolismul in cazul persoanelor ce lucreaza peste 10 ore pe zi.

Gh. Marinescu a sintetizat rolul medicinii sociale precizand ca aceasta va ajuta la reformarea umanitatii, construind pe ruinele unei societati marcata de tot felul de mizerii si boli una mai sanatoasa si mai curata.

Clinica NEI MEDICA Asist  te asteapta cu dotari la cele mai inalte standarde, un laborator propriu de analize, personal medical de specialitate dedicat si profesionist.  www.neimedica.ro

[del.icio.us] [Digg] [Facebook] [Furl] [Google] [LinkedIn] [Ma.gnolia] [MySpace] [Squidoo] [StumbleUpon] [Technorati] [Twitter] [Windows Live] [Yahoo!] [Email]

Articol publicat de Articole.org - Director Articole


1 voturi :: Voteaza Articolul!

Scrie un comentariu

Cat fac 8 + 13 ?
Please leave these two fields as-is:
Completeaza rezultatul adunarii pentru validare!