Articole.orgCel mai bun Director de Articole Gratuite din Romania

Toate speciile de pe Pamant sunt unice. Insa inteligenta si creativitatea oamenilor depasesc orice alta specie. Noi au comunicat de mult timp prin limbaj, am creat si apreciat arta si muzica, am inventat unelte complexe atat pentru o viata mai usoara cat si pentru supravietuire, chiar daca aceasta au avut ca urmari pierderi ale altor specii.

Datoram succesul nostru creierului si capacitatii sale de a gandi simbolistic. Si alte specii pot rezolva probleme si pot comunica, insa doar oamenii folosesc simboluri pentru a recrea lumea intr-un mod mental si pot visa la noi realitati. Oamenii nu si-au pierdut motivatiile egoiste, dar gandirea simbolica a deschis mintea catre spiritualitate si un sens de empatie si moralitate.

Creierul uman

Cantarind in medie doar 1,4 kg, creierul nostru poate stoca fiecare memorie, poate genera fiecare gand si fiecare senzatie. Mai mult decat orice parte a corpului, creierul uman ne face sa fim diferiti de alte specii.

Desi creierul a atins marimea actuala acum 150.000 de ani, primele dovezi ale gandirii simbolistice nu au aparut decat dupa zeci de mii de ani. Simbolismul a aparut atunci cand oamenii au inceput sa-si foloseasca creierul intr-un mod diferit de pana atunci.

Creierul la primele specii de hominizi era aproximativ de aceeasi marime cu cel al unui cimpanzeu. Fosilele de Neanderthal au aratat ca marimea creierului lor era mai mare decat a creierul oamenilor moderni, insa ei nu au ajuns la o gandire simbolica, evoluata.

Ce face creierul uman sa fie unic?

Creierul nostru este unul din cele mai mari din regnul animal, insa elefantii, balenele si delfinii il au chiar mai mare. Multe pasari au creierul mare in comparatie cu corpul, ajungand la 8% din greutatea corporala, comparat cu doar 2,5% la oameni. Nu marimea ofera capacitatile unice, ci mai degraba modul in care neuronii sunt conectati.

Fiecare animal este unic. Rechinii albi si-au dezvoltat capacitati incredibile de a detecta sangele in apa si pot “mirosi” prada de la sute de metri departare. Cainele domestic intelege cel mai bine lumea inconjuratoare prin miros. Dar spre deosebire de rechin, cainii au neocortex, posedand o inteligenta mai mare. Desi neocortexul cainilor este mult mai mic decat la oameni, regiunea de procesare a mirosurilor este de patru ori mai mare.

Creierul de cimpanzeu seamana mai mult cu cel al oamenilor din punct de vedere anatomic si impart diferite structuri precum cea legata de limbaj.

In comparatie cu creierul celor mai apropiate rude ale noastre care mai sunt in viata, cimpanzeii si bonobos, creierul nostru este mai mare. Mai mult, zona angular gyrus este mai mare. Aceasta regiune strange laolalta informatii provenind de la diferite senzori – cum arata un caine, cum miroase sau cum suna – si face legaturi cu un simbol abstract: cuvantul caine.

• Ce se petrece in creier?

Creierul este extrem de complex, poate chiar cea mai complexa structura existenta fiind alcatuit din aproximativ 100 miliarde de neuroni – celule care creaza si transmit mesaje – plus alte miliarde de alte tipuri de celule. Reteaua de neuroni schimba informatie in diferite locuri ale creierului specializate pentru diferite probleme. Cercetatorii cred ca modul de organizare a acestei retele este ceea ce face creierul uman sa fie unic.

Cum a evoluat creierul nostru?

Multe mii de schimbari in ADN-ul uman de-a lungul milioanelor de ani au adus schimbari in marimea, forma si “cablarea” creierului. Chiar si o singura schimbare in ADN poate remodela creierul. Cercetatorii au inceput lucrul pentru a descoperi ce schimbari in ADN ne-a permis sa ajungem oameni. In timp ce fatul se dezvolta, creierul creste foarte mult atat in marime cat si in complexitate. Genele de reglare coordoneaza acest program de dezvoltare. Fiecare gena poate afecta alte gene, intrerupandu-le sau activandu-le, iar la randul lor, acestea pot afecta pe altele. O mica modificare a unei gene regulatoare poate avea un efect in cascada, modificand drastic dezvoltarea creierului.In primele sase saptamani gena regulatoare PAX-6 este activata, modeland creierul si ajutand la dezvoltarea functiilor unice.

La sase luni, creierul a inceput sa dezvolte santuri pentru a mari suprafata si capacitatea mentala, iar la noua luni, nou nascutul ajunge sa aiba 100 de miliarde de neuroni. In aceasta perioada cresterea numarului neuronilor este extrem de mare, de circa 250.000 de neuroni in fiecare minut. Gena numita ASPM ar putea fi una din multele gene care au ajutat creierul sa ajunga la o marime mare si sa posede inteligenta.

Limbajul

Multe specii comunica unele cu altele prin sunete. Dar limba este o forma speciala de comunicare. Regulile pentru a combina sunetele in cuvinte, iar cuvintele in propozitii, isi au originea probabil acum 50.000 de ani. Probabil nu vom stii niciodata cu exactitate cand au inceput hominizii sa vorbeasca.

Limbajul nu a aparut dintr-o data, ci a evoluat dintr-o alta forma simpla de comunicare, numita “proto-limbaj”. Acest proto-limbaj includea si gesturi inaintea vorbirii, comunicand prin “limbajul corpului”. Limbajul a inceput prin cuvinte individuale, iar mai apoi au aparut si reguli pentru legarea cuvintelor in propozitii.

Nu putem observa primii oameni, insa putem observa speciile apropiate noua. Cimpanzeii folosesc atat gesturile cat si apelurile vocale pentru a comunica starea si alte informatii sociale complexe. Este posibil ca stramosii nostrii sa exprime pentru prima data starile lor impreuna cu gesturi sau cuvinte simple.

Inainte de aparitia limbajului, oamenii au folosit probabil fraze melodice similare cu cele ale parintilor cand vorbesc cu copiii. Desi nu erau compuse din cuvinte individuale, aceste sunete puteau avea un inteles, asa cum o melodie poate fi expresiva chiar si pentru cei care nu cunosc notele muzicale. Acestea mai tarziu, au fost impartite in cuvinte individuale iar mai apoi, rearanjate in diferite secvente.

• Gandirea simbolica

Inainte ca scrisul sa fie inventat, oamenii si-au exprimat gandirile si ideile prin imagini. Cele mai vechi imagini descoperite dateaza de acum 35.000 de ani. Capacitatea de a realiza simboluri vizuale este strans legata cu abilitatea de a folosi o limba.

Vechi de peste 30.000 de ani, picturile din Pestera Chauvet, Franta, arata prezenta unei gandiri simbolistice.

Primele forme de scriere

Primele tentative de a asterne indeile au fost descoperite pe tablete si arata ca omul dezvoltase un limbaj scris de acum peste 5.000 de ani. Toate culturile foloseau vorbitul ca forma de comunicare, insa putine au si dezvoltat scrisul.

Suntem unici?

Multe specii de animale au abilitatea de a comunica. Dar nu orice mod de comunicare inseamna si limbaj. Limbajul inseamna mai mult decat un schimb de informatie. Limbajul include simboluri, precum cuvintele, sintaxa – reguli pentru a combina simbolurile si pentru a arata noi idei care nu se potrivesc niciunui cuvant. In timp ce unele animale scot sunete si fac miscari cu o semnificatie simbolica, ele nu pot combina simboluri pentru a genera un sens nelimitat de intelesuri precum poate omul.

In limbajul uman, cuvintele sunt mai mult decat etichete pentru obiecte. Ele reprezinta sute de mii de concepte abstracte care ajuta omul sa gandeasca peste ideea de aici si acum. Putem discuta despre trecut, despre viitor, chiar si despre lucruri care exista doar in imaginatia noastra. Legand cuvintele intr-o propozitie prin gramatica si sintaxa, limbajul uman poate exprima un numar nelimitat de idei cu ajutorul unui numar limitat de cuvinte.

Multe insecte fac schimb de informatii prin produsi chimici numiti feromoni. De exemplu furnicile pot indica calea catre mancare lasand o urma de feromoni, ii pot folosi pentru a trimite semnale de alarma sau pentru a recunoaste membri din colonia lor.

Charles Darwin a notat ca oamenii au “o tendinta instinctiva de a vorbi.” Creierul nostru pare a fi programat pentru a invata limbajul natural inca de la nastere.

Atunci cand purtam o conversatie este nevoie de multe parti ale corpului sa lucreze impreuna: gura, limba, plamanii, urechile si creierul. Poate cea mai speciala dintre acestea este creierul. Creaza si recombina sute de simboluri pentru a genera un limbaj pe care ceilalti sa-l poata intelege. Desi natura ne-a oferit un creier si un tract vocal pentru limbaj, cuvintele si gramatica limbii o invatam de la oamenii din jurul nostru.

Copiii invata limba lor doar ascultand si urmarind oamenii din jur. O data cu varsta creierul se “cableaza” pentru limba pe care au invatat-o si cu cat inainteaza in varsta cu atat vor invata mai greu o limba straina.

Oamenii inca de la nastere au capacitatea de a invata reguli ale limbii. Anumite gene ajuta sa modeleze capacitatea creierului din punct de vedere lingvistic. In anul 1980, cativa copii surzi din Nicaragua au invetat propria lor limba. Acest lucru sustine teoria conform careia creierul uman este capabil pentru invatarea limbii.

Vorbirea umana depinde de multe parti ale gurii, limbii si a gatului. De exemplu maimutele nu pot scoate sunete ca ale noastre deoarece nu au spatiu atat de mare intre laringe si gura.

Muzica este o forma de expresie ce foloseste sunetul insa nu necesita cuvinte. Nimeni nu stie daca muzica a fost inventata inaintea limbajului, dupa inventarea limbajului sau in acelasi timp. Ambele sunt expresii a capacitatii umane pentru o expresie culturala sofisticata. Anumite regiuni ale creierului sunt folosite atat in procesarea limbajului cat si a muzicii. Insa muzica foloseste si parti ale creierului care nu sunt folosite in limbaj, demonstrand ca are functii unice, si probabil, si o istorie evolutiva diferita.Muzica a servit pentru atragerea unui partener sau pentru aclamarea unui. Mai tarziu, muzica a fost folosita pentru a aduna grupuri pentru a merge la vanatoare, pentru batalii sau in ceremoniile religioase. Indiferent care a fost intrebuintarea ei originala, muzica este acum prezenta in fiecare cultura umana.

Unii cercetatori au adus ipoteza ca Omul de Neanderthal putea sa cante. Un obiect asemanator unui flaut a fost descoperit impreuna cu un schelet de Neanderthal, si chiar a functionat bine ca flaut. Dezbaterile continua daca acel obiect a fost intradevar un flaut realizat de un om de Neanderthal.

Cele mai vechi instrumente muzicale descoperite dateaza de acum 30.000 de ani. Insa oamenii au putut creea muzica mult mai devreme fara un instrument, sau cu instrumente realizate din materiale care nu s-au putut pastra de-a lungul timpului.

“Muzica rock”

Au fost descoperite niste “lame” din piatra ce dateaza de acum 12.000 de ani, in Etiolles, Franta. Functia lor nu este cunoscuta, insa se banuieste ca au fost folosite pentru a realiza tonuri muzicale.

Multe animale pot strarni emotiile sau amintirile unui ascultator uman, dar asta o poate face si trenul sau ploaia. Oamenii au folosit muzica pentru a exprima emotiile si pentru a crea anumite sentimente in randul unui grup. Cantecele pasarilor sunt folosite mai mult pentru aclamarea unui teritoriu sau pentru atragerea unui partener. Insa… cine poate spune cu exactitate ce poate simti o pasare atunci cand canta?

Multe animale pot canta, mai ales pasarile. Insa acele ciripituri inseamna muzica cu adevarat? Sau este doar un comportament instinctiv fara intentie artistica? Multe sunete sunt programate genetic, fara creativitate sau expresie de sine in spatele lor. Dar unele cantece sunt invatate si modificate dupa nastere.

Pe langa faptul ca muzica reprezinta o forma de exprimare a starilor, a emotiilor, muzica are si o importanta sociala. Muzica poate lega membrii unui grup printr-o experienta comuna, sau un ritual cu o anumita semnificatie. Mai multi muzicieni pot canta impreuna pentru a realiza o singura melodie.

Oamenii pot canta la multe instrumente si pot imbina muzica cu alte forme de arta precum dansul. Si alte specii pot face astfel de lucruri, insa doar oamenii le pot combina.

La broaste, masculii canta noaptea pentru a atrage femelele. Acestea nu exprima ceva inventat sau invatat, ci predeterminat dinainte de nastere prin genele lor.

Oamenii sunt “muzicali” din fire. ADN-ul uman si creierul uman ne ofera abilitatile muzicale, asadar nu este surprinzator ca muzica este atat de universala in randul diverselor culturi.

Este muzica un talent innascut sau poate fi invatata? Oamenii de stiinta spun ca ambele, cel putin pentru o singura abilitate muzicala: pasul perfect, abilitatea de a identifica pasul unui ton muzical fara al compara cu altul. Acesta a aparut adesea in familii, iar oamenii de stiinta au banuit ca este o componenta genetica.

Arta

Oamenii creeaza simboluri vizuale. Noi facem arta sa comunice si sa starneasca emotii. Insa de unde a venit aceasta dorinta si cine a creeat primele forme de arta?

S-au descoperit picturi intr-o pestera ce dateaza de acum 35.000 de ani, impreuna cu cele mai vechi imagini descoperite pana acum.

In diverse locuri din Kenya, Tanzania si Africa de Sud s-au descoperit margele vechi de peste 40.000 de ani si probabil erau folosite ca ornamente.

Oamenii si-au pictat corpul sau si l-au impodobit cu diverse accesorii inca din cele mai vechi timpuri.

Pictarea corpului

“Arta corpului” este o forma de expresie folosita de multi oameni. Femei si barbati isi coloreaza pielea din diverse motive, pentru a arata ca sunt dintr-un anumit grup, sau ca joaca un rol specific. Picturile pe corp s-au folosit atat la festivale cat si la ceremoniile religioase.
Originea acestei arte nu este cunoscuta, dar se presupune ca are radacini foarte vechi. S-au descoperit vopsele vechi de 100.000 de ani si ar fi putut fi folosite la decorarea corpului. Astazi, aceasta forma de arta se mai practica in Africa si in alte colturi ale lumii.

• Arta in epoca glaciara

  Cele mai remarcabile picturi ale lumii sunt si cele mai vechi. Au fost descoperite picturi reprezentand oameni vanand, cai si alte animale, bogate in detaliu si pline de culoare, vechi de peste 17.000 de ani.

Minunea din adancuri

In 1940, doi tineri, Jaques Marsal si Marcel Ravidat explorau dealurile de langa casa lor cand au descoperit o deschidere in pamant. Impreuna cu alti doi prieteni s-au strecurat inauntru. Cand au ridicat lampa, ceea ce au vazut a fost mai mult decat uimitor: picturi reprezentand animale si oameni, parand sa danseze pe peretii pesterii. Dupa descoperire pestera de la Lascaux a fost declarata o capodopera a erei glaciare.
Desenele alcatuite din imagini care reprezinta animale, vanatori sau razboaie, citite de la dreapta spre stanga “prind viata”, prezentand diferite povesti. Deoarece desenele au o anumita fragilitate, pestera este inchisa publicului. Pentru ca ele sa poata fi, totusi, admirate, la 200 de metri de pestera originala s-au realizat doua galerii care reproduc cu fidelitate coridorul central si “The Bulls Room” (camera bivolilor) din pestera originala.Peste 2000 de figuri au fost pictate si gravate in coridoarele pesterii.

• In cea mai mare camera, “camera bivolilor” este desenat un bivol de 5.5 metri, impreuna cu diverse simboluri ce sunt greu de interpretat astazi.
  

  Arta: suntem unici?

Arta este greu de definit. Chiar si o panza de paianjen poate fi considerata de anumiti oameni ca fiind arta. Dar arta inseamna mai mult de atat, implica intentia de a exprima ceva, de a expune trairile si emotiile. In timp ce multe animale creeaza structuri si modele ce uimesc oamenii, nu se poate spune exact daca este o expresie artistica. Toate culturile umane prezinta dovada ca au spirit artistic. Creatiile artistice pot avea un scop practic sau religios. Dorinta de a exprima emotiile sau experienta poate fi gasista in orice creeatie umana, de la masini la desene sau catedrale. Oamenii prezinta o dorinta mare de a decora spatiul inconjurator, lucru ce nu se mai gaseste la nicio alta specie. Chiar si obiectele functionale sunt transformate in opere de arta. Din punct de vedere biologic, toti oamenii privesc la fel o arta. Ochii, impreuna cu creierul, lucreaza pentru a observa culorile, forma si detaliile, adancimea si miscarea. Oamenii de stiinta au descoperit cum functioneaza ochii nostrii, insa stim putine despre cum intelege creierul arta si cum poate creea arta. In cazuri rare, oamenii cu diverse sindromuri precum Alzheimer sau cu tumoare ce afecteaza lobul stang temporal, au prezentat o crestere a creativitatii artistice chiar daca problemele de vorbire sau abilitatile sociale au intrat in declin. O femeie in varsta de 50 de ani ce nu a luat niciodata cursuri de arta a devenit talentata dupa cativa ani dupa ce a fost diagnosticata cu boala Alzheimer.
Este greu de imaginat viata fara unelte. Stramosii nostri au confectionat primele unelte acum cel putin 2.5 milioane de ani – cu mult timp inaintea omului modern. De atunci, abilitatea noastra de a inventa ne-a dus dincolo de nevoile primare de hranire si de construire a adapostului.

Cum au invatat oamenii sa confectioneze noi unelte?

Abilitatile necesare pentru a confectiona unelte din piatra au aparut acum 2.5 milioane de ani, unde stramosii nostri au invatat sa loveasca o piatra cu o alta pentru a le ascuti si a le folosi pentru taiere. Pentru a face acest lucru a fost nevoie de un plan, sa invete din greseli si sa-si aleaga materialele corespunzatoare.
Acum 1.5 milioane de ani au inventat toporul, prima unealta cu o forma bine definita. Pentru a face acest lucru trebuiau sa-si imagineze mental imaginea finala si forma obiectului. A durat mult timp pana acestea au fost perfectionate, insa de-a lungul timpului nu doar acestea s-au perfectionat, ci si gandirea umana.Primii oameni moderni invatau de la membri familiei cum sa-si construiasca unelte. De asemenea adaptau, modificau sau reparau unelte intr-un mod in care nicio alta specie nu a mai facut-o. S-au descoperit unelte de prindere a pestilor vechi de zeci de mii de ani. De-a lungul secolelor oamenii au construit unelte iar si iar, in toata lumea.

Pescuitul

S-au construit harpoane din oase pentru a prinde pestele, iar din cele descoperite, unele sunt mai vechi de 70.000 de ani, fiind printre cele mai vechi unelte construite din os.
Odata ce oamenii au devenit sedentari, obiectele din lut au devenit un lucru obisnuit pentru gatit si pentru depozitat. Cele mai vechi unelte din lut descoperite provin din Japonia si dateaza de 12.000 de ani. Acum 8-10.000 de ani, in mod independent, s-au dezvoltat tehnici de olarit si in Africa si Orientul Mijlociu. De aici, tehnologia modelarii si pictarii vaselor s-a imprastiat pana in Europa si in alte colturi ale lumii.Primele dispozitive de numarat erau folosite pentru a numara diverse tranzatii si a colecta statistici si au fost realizate de Incasii din America de Sud. De obicei se foloseau corzi, iar fiecare nod efectuat pe coarda reprezenta un numar. In functie de pozitie si de culoarea cu care se marca, acestea reprezentau categorii diferite de informatie.

Oamenii moderni au avut un dar pentru gandirea abstracta, de a recunoaste lucruri, de a tine minte si de a prezice. Pentru asta oamenii au avut nevoie de un instrument de masurare a timpului. Au reusit sa invete sa numere si sa gandeasca sistematic. Iar dupa ce oamenii au invatat sa construiasca ferme si sa munceasca pamantul s-au asezat in comunitati stabile, facand posibila specializarea oamenilor si mai eficient. Acest stagiu a dus la evolutia si mai rapida a inovatiei si a tehnicii.Acum 10.000 de ani, dupa ce Era Glaciara a trecut, oameni din diverse locuri ale lumii au inceput sa lucreze pamantul. Odata cu aceste asezari au aparut si tehnologi mai elaborate pentru constructii, comunicatie, razboi, dar si pentru schimburile de bunuri rezultate.

Primele unelte de tesut dateaza de acum 27.000 de ani si erau folosite pentru cusut. Acum 5-10.000 de ani, fermierii au inceput sa produca lana si bumbac. Apoi a fost doar o problema de timp pentru ca primele haine textile sa apara intr-o cantitate industriala.Acum cateva zeci de ani, majoritatea oamenilor credeau ca oamenii sunt singurii care folosesc unelte. Cercetatorii au gasit zeci de alte specii care folosesc obiecte pentru a indeplini un scop. Nu doar oamenii folosesc unelte, insa modul cum le folosesc este cu certitudine, unic. Capacitatea de a gandi simbolic ne-a ajutat sa construim unelte si tehnologii pentru a servi pe termen lung.

Fiind mai mult decat niste extensii ale corpului nostru, uneltele ne ajuta sa realizam lucruri care fara de ele, ar fi imposibile.

Ce pot face animalele?

Majoritatea animalelor nu folosesc unelte, iar cele care o fac, le folosesc pe cele gasite deja. Exista si putine animale care confectioneaza unelte din alte obiecte gasite, si ocazional, le modifica. Rup, detaseaza sau recombina obiecte, insa abilitatea lor de planificare este limitata, nereusind sa confectioneze unelte complexe din mai multe materiale.

Ce fac oamenii?

Oamenii, spre deosebire de alte specii, sunt mult mai adaptabili. Noi putem creea unelte si tehnologii in aproape orice situatie. Oamenii moderni pot confectiona unelte din diverse materiale si pot improviza prin experiment. Putem construi masini complexe din multe parti componente si diverse sisteme complete. Folosind limbajul natural si scrierea, putem asterne pe hartie cunostintele tehnice acumulate pentru urmatoarele generatii, astfel ca cei din urma sa poata imbunatatii tehnologiile.

Este posibil sa ne fi nascut cu un talent pentru a inventa noi lucruri, iar abilitatea noastra de a inventa noi unelte si creatia inovativa se datoreaza creierului nostru unic si a dexteritatii mainilor. Invatand si construind am reusit sa schimbam lumea.

Cultura uneltelor si a tehnologiei

Omul a facut posibile foarte multe lucruri ce pareau imposibile inainte. De la masini la telefoane mobile, PC-uri sau aparate de zbor. Ideile si cunostintele au fost transmise din generatie in generatie. Fara acestea, fiecare generatie ar fi trebuit sa reinventeze roata. Deoarece fiecare individ s-a specializat intr-un anumit domeniu, am putut astfel sa dezvoltam inovatii in toate domeniile existente in acelasi timp.

Creierul uman

Creierul uman poate efectua multe operatii complexe, de exemplu, pregatirea unei mese. Fiecare unealta, fiecare proces, se proceseaza prin milioane de circuite electrochimice. Pentru a pregati o masa, creierul recruteaza foarte multe circuite care coordoneaza corpul si multe alte procese psihice implicate.

Creierul uman ramane un mister ce inca nu a fost pe deplin inteles. Este cea mai complexa structura care a evoluat pana acum. Dupa cum spunea Nikos Logothesis, creierul este caracterizat de fiecare proprietate pe care inginerii o detesta: este haotic, instabil, nonliner, nostationar, non-Gaussian, asincron, zgomotos si adesea imprevizibil.

pacpac.eu