<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Articole .org &#187; Protectia Mediului</title>
	<atom:link href="http://articole.org/category/social/protectia-mediului/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://articole.org</link>
	<description>Cel mai bun Director de Articole din Romania</description>
	<lastBuildDate>Sun, 20 May 2012 03:28:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.2</generator>
		<item>
		<title>Emisiile de CO2 ameninta viata din oceane</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/emisiile-de-co2-ameninta-viata-din-oceane/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/emisiile-de-co2-ameninta-viata-din-oceane/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Feb 2012 15:28:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ampeco</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=13298</guid>
		<description><![CDATA[<p><strong><span lang="RO">Oceanele şi atmosfera sunt strâns legate între ele şi împreună formează </span>componenta cea mai dinamică a sistemului climatic. De asemenea oceanul joacă un rol fundamental în schimbările climatice prin intermediul ciclului carbonului care are rol în mentinerea vietii pe pământ precum si mentinerea stabila a climei.</strong></p>
<div></div>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/emisiile-de-co2-ameninta-viata-din-oceane/" class="more-link">Citeste mai mult despre Emisiile de CO2 ameninta viata din oceane&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><span lang="RO">Oceanele şi atmosfera sunt strâns legate între ele şi împreună formează </span>componenta cea mai dinamică a sistemului climatic. De asemenea oceanul joacă un rol fundamental în schimbările climatice prin intermediul ciclului carbonului care are rol în mentinerea vietii pe pământ precum si mentinerea stabila a climei.</strong></p>
<div>
<p><span lang="RO">Studiile din ultima perioada, bazate pe masuratori şi informatii colectate în cea mai mare parte de navele comerciale dotate cu echipament pentru masurarea automata a nivelului de CO2 din apa, au pus in evidenta cresterea aciditatii apelor</span> marine.</p>
</div>
<div>
<p><span lang="RO">Aceasta acidifiere este ”un alt steag rosu, care flutura” cu privire la impactul acumularii gazelor cu efect de sera (GES) in atmosfera.</span></p>
<p><span lang="RO">Raportul Organizatiei Natiunilor Unite, publicat in 2010,in cadrul conferintei dedicate schimbarilor climatice de la Cancun, arata ca emisiile de bioxid de carbon ar putea produce mediului mai multe pagube decat ne-am putea imagina, cu impact asupra reproducerii, biodiversitatii si stocurilor de peste.</span></p>
<p><span lang="RO">Pe langa faptul ca este principala cauza a incalzirii globale, CO2 produce acidifierea apelor marine, determinand cea mai profunda schimbare a compozitiei marilor si oceanelor din ultimii 20 milioane de ani.Acest lucru are o gravitate deosebita</span>, provoacand o alterare “tacuta şi letala” a compozitiei chimice de bază, amenintand resursele de hrana legate de viata marina., publicat in 2010,in cadrul conferintei dedicate schimbarilor climatice de la Cancun, arata ca emisiile de bioxid de carbon ar putea produce mediului mai multe pagube decat ne-am putea imagina, cu impact asupra reproducerii, biodiversitatii si stocurilor de peste.</p>
<p><span lang="RO">Avand in vedere ca marile si oceanele acopera ¾ din suprafata planetei si hrana a 1 miliard de oameni depinde de ele, acidifierea apei oceanelor are efecte mai rapide si mai devastatoare decat incalzirea globala.</span></p>
<p>Fiecare dintre noi genereaza amprenta de carbon.  Acceseaza <a href="http://www.ampeco.ro">AMPECO</a> pentru a afla cum poti sa diminuezi amprenta ta de carbon si cum sa iti inveti copiii sa fie eco-constienti!</p>
</div>
<div>
<div><span lang="RO">Este bine cunoscut fap</span>tul ca apa din oceanul planetar absoarbe o parte din CO2, ca mecanism natural de pastrare a echilibrului.De fapt, cam o treime din emisiile deCO2 au fost absorbite de la inceputul erei industriale pana in prezent, incetinind procesul de incalzire globala.Daca acest CO2 ar fi ramas in atmosfera, incalzirea globala s-ar fi aflat la apogeu in momentul de fata. CO2 absorbit a det</div>
<div>Pana nu demult, oamenii de stiinta considerau ca bineverminat deja o modificare a pH-ului marin cu 0,1 ,ceea ce echivaleaza cu cresterea concentratiei de ioni de hidrogen [H+] cu 30%. In mod normal, pH-ul marin este usor alcalin,avand o valoare de 8,3 (pe scala pH dela 0 la 7 este acid,de la 7 la 14 este alcalin).</div>
<div>enit acest proces de absorbtie a CO2 ce catre mari si oceane. Numai ca, protejand planeta, marile si oceanele s-au sacrificat.</div>
<p><span lang="RO">Si spre deosebire de schimbarile climatice, care sunt complexe si dificil de masurat, efectele acidifierii oceanelor sunt vizibile si usor de masurat.</span></p>
<p><span lang="RO">Scaderea ph-ului marin este devastatoare pentru plancton si corali , al caror schelet este construit din carbonat de calciu.Chiar schimbari mici ale ph-ului provoaca schimbari ale balantei ionilor de carbonat, lucru ce face aproape imposibila construirea scheletului sau cochiliei animalelor marine.</span></p>
<p><span lang="RO">Problema este cu atat mai grava, </span>cu cat modificarile au loc in ritm rapid. La scara geologica, de milioane de ani, poate ca organismele marine s-ar adapta.Dar deja ph-ul a suferit cea mai mare modificare din ultimii 20 milioane ani.</p>
<p><span lang="RO">In lumea stiintifica este binecunoscut faptul ca, in urma cu 55 milioane de ani, a avut loc o acidifiere a apelor marine care a determinat disparitia a 90% din vietuitoarele oceanului planetar.</span></p>
<p><span lang="RO">Daca ar disparea planctonul, efectul asupra resurselor de hrana ar fi catastrofal, deoarece planctonul sta la baza lantului trofic si aproape toate vietuitoarele marine depind de el (cumeste cazul micilor organisme numite pteropode, care sunt prima sursa de alimentatie crabilor, pestilor, homarilor sau coralilor).</span></p>
<p><span lang="RO">Mai mult chiar, planctonul participa direct la </span>absorbtia si neutralizarea CO2 din atmosfera.</p>
<p><span lang="RO">Exista date care arata ca exista deja modificari ale cochiliilor organismelor marine, in sensul ca acestea sunt mult mai subtiri si mai moi .</span></p>
<p><span lang="RO">Coralii, care sunt „casa”a mai mult de un sfert din toate toate speciile de peste oceanic, sunt de asemenea in suferinta.Cresterea coralilor s-a redus cu aproape 30%, reducere concordanta cu modificarile observate ale ph-ului. La acidifierea apei, se adauga exploatarea umana, turismul, deseurile deversate in apa, s.a.</span></p>
<p><span lang="RO">Chiar daca toate emisiile de CO2 s-ar opri maine, va dura cateva sute de ani pana ce apa marilor si oceanelor isi va regasi echilibrul.</span></p>
<p><span lang="RO">Acidificarea oceanelor este un proces inevitabil in conditiile unor concentratii de CO2 atmosferic in crestere. Impactul negativ al acestor emisii se resimte la nivel global, afectand atat ecosistemele terestre, cat si acvatice.</span></p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/emisiile-de-co2-ameninta-viata-din-oceane/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Impactul economic al utilizarii ISO 14001 pentru mediu</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/impactul-economic-al-utilizarii-iso-14001-pentru-mediu/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/impactul-economic-al-utilizarii-iso-14001-pentru-mediu/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Jun 2011 22:35:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>webcert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=6786</guid>
		<description><![CDATA[<p><strong>Impactul economic al utilizarii standardului ISO 14001 pentru mediu – diminuarea consumului de materii prime si resurse</strong></p>
<p>Printre beneficiile economice ale utilizarii standardului <a title="iso 14001" href="http://www.consultanta-certificare.ro/iso-14001.html">ISO 14001</a> pentru un un sistem de management de mediu de catre organizatii amintim, in primul rand, micsorarea consumului de materii prime si/sau resurse.</p>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/impactul-economic-al-utilizarii-iso-14001-pentru-mediu/" class="more-link">Citeste mai mult despre Impactul economic al utilizarii ISO 14001 pentru mediu&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Impactul economic al utilizarii standardului ISO 14001 pentru mediu – diminuarea consumului de materii prime si resurse</strong></p>
<p>Printre beneficiile economice ale utilizarii standardului <a title="iso 14001" href="http://www.consultanta-certificare.ro/iso-14001.html">ISO 14001</a> pentru un un sistem de management de mediu de catre organizatii amintim, in primul rand, micsorarea consumului de materii prime si/sau resurse.</p>
<p>Avantajul integrarii standardului <em>ISO 14001</em> in activitatea operationala a unei organizatii devine evident tinand cont de caracterul limitat al resuselor existente pe glob.</p>
<p>Exploatarea acestor varii resurse neregenerabile sau partial regenerabile (minereuri, combustibili fosili, apa, materie lemnoasa etc) au avut ca efecte pozitive dezvoltarea fara precedent a economiei globale, cu implicatii benefice asupra nivelului de trai al populatiei.</p>
<p>Reversul medaliei consta in poluarea puternica a mediului ambiant, incepand cu extractia resusurselor (folosirea cianurilor in extragerea metalelor pretioase, poluarea petroliera etc ) si terminand cu folosirea lor propriu-zisa ( arderea combustibilior fosili solizi, a materiei lemnoase etc ).</p>
<p>Orice metoda prietenoasa cu mediul, care are ca rezultat utilizarea unei cantitati mai mici de resurse pentru a obtine acelasi rezultat sau folosirea mai eficienta a materiilor prime are, asadar, un dublu efect pozitiv, atat economic cat si asupra ambientului.</p>
<p>Standardul ISO 14001 pentru <em>managementul mediului</em> inconjurator elaborat de ISO, prin metodele de ultima generatie puse la dispozitia organizatiilor, revizuite si reanalizate periodic, asigura o baza care permite companiilor implementatoare sa-si diminueze impactul negativ asupra mediului, fara a face sacrificii legate de profit si productivitate.</p>
<p>Un exemplu in favoarea acestui demers facut de <em>standardul ISO 14001</em> se refera la incurajarea folosirii de catre companii a resuselor regenerabile si a materialelor biodegradabile.</p>
<p>In acest mod, compania isi atinge obiectivele economice, de realizare a profitului, concomitent cu minimizarea impactului negativ asupra mediului.</p>
<p>Derivat acestor beneficii ale ISO 14001, dar nu de neglizat, este si beneficiul de imagine realizat de companii prin inglobarea operationala a standardului ISO 14001, publicul tinzand sa aiba o imagine favorabila fata de companiile “verzi”.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/impactul-economic-al-utilizarii-iso-14001-pentru-mediu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Modalitati de prevenire a incalzirii globale</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/modalitati-de-prevenire-a-incalzirii-globale/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/modalitati-de-prevenire-a-incalzirii-globale/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 May 2011 12:12:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>NEI GUARD</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=6361</guid>
		<description><![CDATA[<p>Exista mai multe modalitati de a preveni incalzirea globala la o scara mult mai intensa. Cu toate ca nu putem preveni complet incalzirea globala, suntem capabili sa realizam o serie de actiuni care ar putea contribui la reducerea  intensitatii efectelor viitoare ale incalzirii globale.</p>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/modalitati-de-prevenire-a-incalzirii-globale/" class="more-link">Citeste mai mult despre Modalitati de prevenire a incalzirii globale&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Exista mai multe modalitati de a preveni incalzirea globala la o scara mult mai intensa. Cu toate ca nu putem preveni complet incalzirea globala, suntem capabili sa realizam o serie de actiuni care ar putea contribui la reducerea  intensitatii efectelor viitoare ale incalzirii globale.</p>
<p>Desi trebuie intreprinse actiuni majore impotriva proceselor industriale si de transport (cum ar fi productia de energie, aviatia), exista multe modalitati de prevenire a incalzirii globale la scara mai mica. Daca anumite linii directoare simple sunt urmate de un procent mare din populatia globului, atunci efectul combinat ar putea fi extrem de pozitiv asupra efectelor incalzirii globale.</p>
<p>Masurile care pot fi luate pentru a incerca prevenirea efectelor incalzirii globale sunt impartite in diferite categorii, dupa cum urmeaza:</p>
<p><strong>TRANSPORT:</strong></p>
<ul>
<li>Folositi mijloacele de transport doar atunci cand este necesar; incercati sa faceti plimbari scurte sau folositi in mod frecvent bicicleta.</li>
<li>Impartiti mijlocul de transport sau apelati la “car-pooling”. In unele orase s-au amenajat benzi speciale pentru adeptii car-pool-ului, ceea ce determina reducerea timpului necesar ajungerii la destinatie.</li>
<li>Conduceti rational in echipamentul corect pentru a reduce consumul de combustibil. Asigurati-va ca toate geamurile sunt inchise in zilele calduroase daca aveti aerul conditionat pornit. Geamurile deschise determina o crestere a consumului de combustibil.</li>
<li>Aveti grija ca presiunea din pneuri sa fie la nivelul recomandat; acest aspect va va ajuta sa reduceti cantitatea de combustibil necesara calatoriei. De asemenea, verificati sa nu aveti obiecte grele care nu va sunt necesare.</li>
<li>Verificati daca familia dvs. sau prietenii nu au nevoie de diverse produse atunci cand va duceti la cumparaturi; acest lucru reduce nivelul de calatorii cu automobilul.</li>
<li>La achizitionarea unei noi masini luati in calcul si vehiculele hibrid sau electrice. O astfel de decizie ajuta la prevenirea efectelor incalzirii globale.</li>
</ul>
<p><strong>ACASA:</strong></p>
<ul>
<li>Reciclati obiecte adecvate pentru a reduce consumul de energie necesar producerii obiectelor noi.</li>
<li>Asigurati-va ca aveti izolatia potrivita poentru acoperis/ pereti si produse adecvate pentru usi/ ferestre. Acestea nu vor reduce doar consumul de energie necesar pentru incalzirea casei, dar determina economii la facturile de energie in urmatorii ani.</li>
<li>Utilizati becuri economice care vor reduce cantitatea de energie necesara iluminarii unei camere. Comparativ cu becurile clasice, becurile economice rezista de obicei mai mult si va economisesc banii pe termen lung.</li>
<li>Cand achizitionati noi obiecte electrice pentru casa dvs., cum ar fi masini de spalat, frigidere sau calculatoare, luati in calcul produsele cu consum scazut de energie.</li>
<li>Una dintre cele mai usoare modalitati de prevenire a incalzirii globale pe viitor este sa va asigurati ca toate obiectele electrocasnice/ electice sunt inchise cand nu sunt folosite sau cand nu este nevoie de ele. Multe aparate contin becuri care stau aprinse cand acestea sunt pornite si chiar si atunci cand nu sunt folosite.</li>
<li>Cand faceti cumparaturi axati-va pe produse locale. Aceste produse au parcurs o distanta mai mica pana la frigiderul dvs. decat alte produse similare disponibile.</li>
<li>Luati in calcul achizitionarea de panouri solare sau a altor sisteme de energie regenerabila pentru a furniza o parte din electricitatea sau apa calda necesare.</li>
</ul>
<p><strong>Concluzie:</strong></p>
<p>Exista multe modalitati prin care se poate preveni incalzirea globala pe viitor si multe dintre acestea sunt amintite mai sus. Principalul ingredient este sa reducem consumul nostru de energie prin orice mijloc posibil. Cu cat utilizam mai putina energie, cu atat se va produce mai putina energie din resursele de combustibili fosili.</p>
<p>Informatii oferite de <a href="http://www.neiguard.ro" target="_blank">NEI GUARD</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/modalitati-de-prevenire-a-incalzirii-globale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cai sălbatici din Deltă, vânaţi cu motociclete prin Pădurea Letea şi trimişi la abator</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/cai-salbatici-din-delta-vanati-cu-motociclete-prin-padurea-letea-si-trimisi-la-abator/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/cai-salbatici-din-delta-vanati-cu-motociclete-prin-padurea-letea-si-trimisi-la-abator/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 May 2011 05:09:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>dcnews</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=6257</guid>
		<description><![CDATA[<p style="text-align: justify;">După scandalul <a title="De Ce a avut loc masacrul din Botoşani. Medicul veterinar Liviu Gaiţă arată că a fost un experiment pilot, pentru a testa opinia publică" href="http://www.dcnews.ro/2011/05/de-ce-a-avut-loc-masacrul-din-botosani-medicul-veterinar-liviu-gaita-arata-ca-a-fost-un-experiment-pilot-pentru-a-testa-opinia-publica/" target="_blank">câinilor omorâţi cu brutalitate la Botoşani</a>, un alt comportament al unor semeni de-ai noştri riscă să ne aducă pe primele pagini ale presei internaţionale, zugrăviţi ca nişte barbari. <a title="Cai sălbatici din Deltă, vânaţi cu motociclete prin Pădurea Letea şi trimişi la abator" href="http://www.dcnews.ro/2011/05/cai-salbatici-din-delta-vanati-cu-motociclete-prin-padurea-letea-si-trimisi-la-abator/" target="_blank">Caii semisălbatici din Delta Dunării </a>au devenit ţinta unor societăţi comerciale care, după crearea unei aparente legalităţi, au trecut la prinderea şi trimiterea animalelor la abatoare. Caii sunt prinşi şi trataţi cu o brutalitate ieşită din comun, unii dintre localnici sunt convinşi să şi-i asume apoi să-i cedeze celor care coordonează acţiunea, fiind trimişi apoi direct la abatoare.</p>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/cai-salbatici-din-delta-vanati-cu-motociclete-prin-padurea-letea-si-trimisi-la-abator/" class="more-link">Citeste mai mult despre Cai sălbatici din Deltă, vânaţi cu motociclete prin Pădurea Letea şi trimişi la abator&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">După scandalul <a title="De Ce a avut loc masacrul din Botoşani. Medicul veterinar Liviu Gaiţă arată că a fost un experiment pilot, pentru a testa opinia publică" href="http://www.dcnews.ro/2011/05/de-ce-a-avut-loc-masacrul-din-botosani-medicul-veterinar-liviu-gaita-arata-ca-a-fost-un-experiment-pilot-pentru-a-testa-opinia-publica/" target="_blank">câinilor omorâţi cu brutalitate la Botoşani</a>, un alt comportament al unor semeni de-ai noştri riscă să ne aducă pe primele pagini ale presei internaţionale, zugrăviţi ca nişte barbari. <a title="Cai sălbatici din Deltă, vânaţi cu motociclete prin Pădurea Letea şi trimişi la abator" href="http://www.dcnews.ro/2011/05/cai-salbatici-din-delta-vanati-cu-motociclete-prin-padurea-letea-si-trimisi-la-abator/" target="_blank">Caii semisălbatici din Delta Dunării </a>au devenit ţinta unor societăţi comerciale care, după crearea unei aparente legalităţi, au trecut la prinderea şi trimiterea animalelor la abatoare. Caii sunt prinşi şi trataţi cu o brutalitate ieşită din comun, unii dintre localnici sunt convinşi să şi-i asume apoi să-i cedeze celor care coordonează acţiunea, fiind trimişi apoi direct la abatoare.</p>
<p style="text-align: justify;">Medicul veterinar Ştefan Răileanu, reprezentantul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării ne-a povestit ce se întâmplă în Deltă. „După ce sunt capturaţi caii, se trece la ciparea şi împroprietărirea unor localnici cu aceste animalele. Sunt oameni care nu au avut niciodată cai şi care nu au nevoie de cai. Apoi aceşti oameni cedează caii celor care organizează acţiunea, sub această legalitate creată sunt trimişi la abatoarte“, a explicat medicul Răileanu pentru De Ce News.</p>
<p style="text-align: justify;"><img class="alignleft" src="http://www.dcnews.ro/wp-content/uploads/2011/05/cal-delta.jpg" alt="cal-delta" width="250" /></p>
<p style="text-align: justify;">Felul în care se face această capturare este unul de-a dreptul inuman. „Sunt strânşi în nişte ţarcuri prost construite şi foarte neîncăpătoare. Sunt aduşi împreună cai din grupuri diferite, care se iau la bătaie. O bătaie între doi armăsari din grupuri diferite a durat chiar şi 16 ore în continuu. SUnt cai fracturi, cu răni în sânge, ba chiar am văzut unul care a rămas fără un ochi. Sunt iepe care au născut prematur din cauza loviturilor şi a şocului. Sunt câte şapte &#8211; opt bărbaţi cu bâte mari care coordonează această acţiune din ţarcuri“, ne povesteşte Ştefan Răileanu. Şi cum capturarea cailor semisălbatici nu este un lucru prea uşor, animalele sunt hărţuite cu motociclelete, în condiţiile în care accesul oricărui vehicul în Rezervaţia Biosfera Delta Dunării, în special în zona Pădurea Letea, se face numai cu permisiune specială. De la Rezervaţia Rezervaţia Biosferei &#8211; Delta Dunarii nu am reuşit să aflăm, până la ora publicării acestui articol, dacă s-au cerut şi s-au eliberat permise pentru a intra cu motocicleta în Pădurea Letea, pentru acţiunea de prindere a cailor sălbatici.</p>
<p style="text-align: justify;"><img class="alignleft" src="http://www.dcnews.ro/wp-content/uploads/2011/05/cal-delta-3.jpg" alt="cal-delta-3" width="250" /></p>
<p style="text-align: justify;">Vasile Gudu, prefect al judeţului Tulcea, a declarat că firme din Deva şi Botoşani au cumpărat de la proprietarii din Delta Dunării cai semisălbatici şi îi duc la abatoarele specializate în procesarea cărnii de cal din aceste localităţi. „Acţiunea este legală şi se derulează, de mai multe luni, sub coordonarea Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea“,a declarat prefectul de Tulcea.</p>
<p style="text-align: justify;">De la DSVSA Tulcea am aflat că, într-adevăr, caii sunt strânşi de câteva societăţi comerciale. „Este o acţiune benevolă de cedare a cailor crescuţi de proprietarii lor în semisălbăticie. Dacă un om vine şi spune că e calul lui, nu poate fi contrazis. Sunt cedaţi unor societăţi comerciale iar noi doar le facem analizele şi spunem care sunt sănătoşi şi care nu“, ne-a declarat directorul executiv al DSVSA Tulcea, Marinela Tertiş.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/cai-salbatici-din-delta-vanati-cu-motociclete-prin-padurea-letea-si-trimisi-la-abator/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Importanta apei</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/importanta-apei/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/importanta-apei/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 May 2011 21:04:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Stefan Andrei Welther</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=6076</guid>
		<description><![CDATA[<p><strong>SCURT ISTORIC<br />
</strong>Multe secole apa a fost considerata ca un element. In 1781, fizicianul englez H. Cavendish a aratat ca apa se formeaza prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul scanteii electrice. In 1783, Lavoisier a repetat experienta, realizand pentru prima oara sinteza cantitativa a apei. S-a stabilit atunci ca 2g de hidrogen se combina cu 16g oxigen pentru a da 18g apa.<br />
In 1805, Humboldt si Gay-Lussac au aratat ca apa este formata din doua volume de hidrogen si un volum de oxigen. Apa naturala consta in amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaza 18 specii de molecule de apa.<br />
Apa pura este intotdeauna un amestec de apa usoara (H2O) si de cantitati extrem de mici de apa grea (D2O) si apa hipergrea (T2O).</p>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/importanta-apei/" class="more-link">Citeste mai mult despre Importanta apei&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>SCURT ISTORIC<br />
</strong>Multe secole apa a fost considerata ca un element. In 1781, fizicianul englez H. Cavendish a aratat ca apa se formeaza prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul scanteii electrice. In 1783, Lavoisier a repetat experienta, realizand pentru prima oara sinteza cantitativa a apei. S-a stabilit atunci ca 2g de hidrogen se combina cu 16g oxigen pentru a da 18g apa.<br />
In 1805, Humboldt si Gay-Lussac au aratat ca apa este formata din doua volume de hidrogen si un volum de oxigen. Apa naturala consta in amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaza 18 specii de molecule de apa.<br />
Apa pura este intotdeauna un amestec de apa usoara (H2O) si de cantitati extrem de mici de apa grea (D2O) si apa hipergrea (T2O).</p>
<p><strong>STARE NATURALA</strong><br />
In natura, apa se gaseste din abundenta, in toate starile de agregare:<br />
&#8221; in stare lichida (forma in care acopera 2/3 din suprafata pamantului; sub forma de<br />
mari, oceane, rauri, fluvii, ape subterane);<br />
&#8221; in stare solida (formeaza calote glaciare);<br />
&#8221; in stare gazoasa (atmosfera contine o cantitate considerabila de apa, sub forma de<br />
vapori de apa, invizibili).<br />
Apa urmeaza un circuit in natura.<br />
Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata. Vaporii rezultati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa apare o scadere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada sau grindina.<br />
In anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura solului este sub 0 C, se depune bruma.<br />
Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, raurile, fluviile, marile si oceanele. Alta parte strabate straturile de pamant, la diferite adancimi, formand apele freatice. Apa subterana poate reaparea la suprafata, fie prin izvoare, fie extrasa prin fantani, puturi sau sonde.<br />
Chiar apa de ploaie, care ar trebui sa fie cea mai curata apa naturala (devenita astfel printr-o distilare naturala) poate prezenta dizolvate anumite impuritati de tipul: CO2, NH3 sau chiar H2S, SO2- ca urmare a contactului prelungit cu aerul.<br />
Cea mai variata compozitie dintre toate apele naturale o au apele subterane. Ele contin cantitati mari de substante solide sau gazoase. Ajunse la suprafata, aceste ape, formeaza izvoare de ape minerale.<br />
Se spune ca, atunci cand evreii insetati au traversat desertul Sinai, Moise a lovit cu toiagul sau o stanca si apa a tasnit. De la Moise la radiestezisti a fost un drum extrem de lung. Prin radiestezie, termen intens studiat in ultima perioada, se intelege capacitatea unei persoane de a percepe actiunea campului electric si magnetic emis de o panza de ape subterane, de zacaminte- in special feroase. Inainte chiar de invazia romana, galii cunosteau calitatea apelor minerale; s-au gasit mici altare construite de acestia in preajma unor astfel de izvoare. In statiunile termale din Masivul Central, Alpi sau Pirinei s-au gasit urme ale vechilor captari galo-romane si piscine uriase.<br />
Apele din rauri au o compozitie variabila. Sunt in general slab mineralizate. Contin Ca2+ si HCO3- si mai rar SO42- si Cl.Totalitatea apei pe pamant este de aproximativ 1,46 miliarde km3 din care 97 in oceane si mari, 2 in calote glaciare si 1 in rauri, lacuri, panze subterane.<br />
Apa potabila nu trebuie sa contina organisme animale si vegetale si sa satisfaca cerinte de calitate superioara privind indicatori fizico-chimici, biologici si bacteriologici.<br />
Alimentarea cu apa a centrelor urbane prezinta o mare importanta, caci apele trebuie sa fie tratate inainte de a fi puse la dispozitia populatiei.<br />
Pentru epurarea apei se folosesc: ozon, clor, hipoclorit de calciu (apa de Javel), cloramina. In cazul clorului se utilizeaza aproximativ 0,1 mg clor la litru. O cantitate prea mare de clor da insa apei un gust dezagreabil si chiar un miros urat.<br />
Filtrarea apei se realizeaza prin filtre de sedimente si filtre de osmoza inversa.</p>
<p><strong>APA PENTRU OM</strong><br />
Apa este un factor indispensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile umane au fost de-a lungul raurilor sau pe malul marilor.Necesarul zilnic de apa al omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumata ca atare ,dar pentru curatenia corporala omul foloseste zilnic aproximativ 40litri de apa.<br />
Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore.<br />
Apa folosita de om trebuie sa intruneasca anumite proprietati organoleptice fizice si chimice.Aceste proprietati pot fi determinate cu ajutorul analizei fizico-chimice a apei.In acest sens , unele determinari se fac la locul de recoltare,astfel:determinarile organoleptice (gust,miros ),determinarea temperaturii, fixarea oxigenului dizolvat si a hidrogenuluisulfurat ,determinarea clorului rezidual,a bioxidului de carbon liber si agresiv,determinarea de Ph.determinarea turbiditatii, a suspensiilor,determinarea reziduului,determinarea fosfatilor a oxidabilitatii a formelor de azot,determinarea fierului, a durabilitatii temporare ,a manganului.Determinarea alcalinitatii si aciditatii,determinarea duritatii totale a calciului si magneziului,determinarea fluorului.<br />
Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt.,adica gustul si mirosul apei.<br />
Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in preimul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad ,salciu,amar,dulceag).<br />
Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluante. Mirosul poate fi imbunatatit cu un filtru cu carbune.<br />
Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate ,totusi au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebita.In primul rand influienta lor asupra utilizarii apei este hotaratoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei.<br />
Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic si trebuie sa aiba un gust placut.In caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt daunatoare sanatatii.<br />
Prezenta substantelor poluante in apa poat fi evidentiate prin culoare apei.Chiar si temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se stie ca temperatura este constanta.Varitia acestei temperaturi insa ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara.<br />
Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apei potabile.In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei,iar normele Comisiei Economice Europene (C.E.C.)aprobate in 1980,recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/importanta-apei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce dispar albinele?</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/de-ce-dispar-albinele/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/de-ce-dispar-albinele/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 04 Feb 2011 14:38:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sinned</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=4165</guid>
		<description><![CDATA[<p>Ca albinele sunt muncitoare si foarte organizate se stie deja, la fel ca si faptul ca ar reprezenta un indicator de mediu <a href="http://browsertv.ro/">extraordinar </a>de sensibil. <a href="http://www.ai10.ro/">Albinele</a> nu apreciaza, de exemplu, lanurile cultivate cu plante modificate genetic, le evita cu grija si dupa cat se pare transmit mesaje de alarma chiar si colegelor lor care nu au survolat inca culturile transgenice. Dar faptul ca ar fi grav amenintate si de undele electromagnetice ale telefoanelor celulare constituie o noutate dezagreabila, anuntata de cercetatori germani de la Universitatea din Landau: insectele, potrivit cercetarilor lor, refuza sa mai intre in stup daca in apropierea lui sunt amplasate antene sau echipamente electromagnetice. Sistemul lor de ”navigatie” este puternic afectat, in asemenea masura incat nu mai reusesc sa gaseasca drumul spre stupi.</p>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/de-ce-dispar-albinele/" class="more-link">Citeste mai mult despre De ce dispar albinele?&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ca albinele sunt muncitoare si foarte organizate se stie deja, la fel ca si faptul ca ar reprezenta un indicator de mediu <a href="http://browsertv.ro/">extraordinar </a>de sensibil. <a href="http://www.ai10.ro/">Albinele</a> nu apreciaza, de exemplu, lanurile cultivate cu plante modificate genetic, le evita cu grija si dupa cat se pare transmit mesaje de alarma chiar si colegelor lor care nu au survolat inca culturile transgenice. Dar faptul ca ar fi grav amenintate si de undele electromagnetice ale telefoanelor celulare constituie o noutate dezagreabila, anuntata de cercetatori germani de la Universitatea din Landau: insectele, potrivit cercetarilor lor, refuza sa mai intre in stup daca in apropierea lui sunt amplasate antene sau echipamente electromagnetice. Sistemul lor de ”navigatie” este puternic afectat, in asemenea masura incat nu mai reusesc sa gaseasca drumul spre stupi.</p>
<p> Aceasta ar fi – desi inca controversata, dupa cat se pare – explicatia recentei mortalitati a unor colonii intregi de albine, survenita in multe parti ale lumii, pusa pana acum pe seama prezentei unor paraziti sau carentei de polen. Telefoanele celulare ar provoca ceea ce in termeni stiintifici este definit drept ”Colony collapse disorder”, cu alte cuvinte moartea insectelor departe de casa. Fenomenul, inregistrat inca din toamna trecuta in SUA, a fost semnalat si in Europa, mai intai in Spania, iar acum si in Germania si Marea Britanie. Misterioasa maladie este pe cale sa decimeze albinele americane, expunand riscului polenizarea multor culturi si provocand pagube in valoare de sute de mii de dolari. In ultima vreme, apicultorii din circa 20 de state americane au inregistrat pierderi de pana la 80 la suta din populatia de albine. Un fenomen neobisnuit ca raspandire si gravitate.</p>
<p> Suspiciunile ulterioare privind antenele si telefoanele celulare s-au inmultit. Ca sunt periculoase se banuieste de mult timp, iar numeroase cercetari, chiar daca au fost combatute de studii contrare, sustin acest lucru. O ancheta finlandeza datand de cativa ani, de exemplu, a afirmat ca folosirea excesiva si timp de un deceniu a telefonului celular poate creste cu 40 la suta riscul de a dezvolta o tumora la creier. O cercetare suedeza spune, in schimb, ca undele electromagnetice sunt in masura sa distruga celulele cerebrale. Alarma privind pericolul implicat pentru cei mai tineri, fie ei copii sau adolescenti, este larg acceptata.</p>
<p> Revenind la albine, indiferent care este explicatia unuia dintre evenimentele cele mai misterioase din punct de vedere ecologic din ultimii ani, este de sperat ca omenirea sa nu se afle pe punctul de a asista la sfarsitul unei specii, demn de un film de groaza. ”Daca albinele vor disparea, omului nu ii vor mai ramane decat patru ani de viata”, a scris Einstein.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/de-ce-dispar-albinele/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Let&#8217;s Do It, Romania! Inca un pas spre Marea Curatenie</title>
		<link>http://articole.org/social/protectia-mediului/lets-do-it-romania-inca-un-pas-spre-marea-curatenie/</link>
		<comments>http://articole.org/social/protectia-mediului/lets-do-it-romania-inca-un-pas-spre-marea-curatenie/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Jul 2010 21:15:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sinned</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia Mediului]]></category>
		<category><![CDATA[harta deseurilor]]></category>
		<category><![CDATA[implicare sociala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://articole.org/?p=1574</guid>
		<description><![CDATA[<p>Una dintre cele mai revolutionare idei ecologiste ale tuturor vremurilor isi face drum in Romania. Ambitiosul proiect &#8220;Let’s Do It, Romania! – inspirat din actiunile similare intreprinse in Estonia in 2008 si in Letonia si Lituania in 2009 &#8211; invita romanii sa participe la o imensa actiune de implicare sociala, ce urmareste sa curete deseurile din arealele naturale din intreaga tara intr-o singura zi: 25 septembrie 2010.</p>
<p><a href="http://articole.org/social/protectia-mediului/lets-do-it-romania-inca-un-pas-spre-marea-curatenie/" class="more-link">Citeste mai mult despre Let&#8217;s Do It, Romania! Inca un pas spre Marea Curatenie&#8230;</a></p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Una dintre cele mai revolutionare idei ecologiste ale tuturor vremurilor isi face drum in Romania. Ambitiosul proiect &#8220;Let’s Do It, Romania! – inspirat din actiunile similare intreprinse in Estonia in 2008 si in Letonia si Lituania in 2009 &#8211; invita romanii sa participe la o imensa actiune de implicare sociala, ce urmareste sa curete deseurile din arealele naturale din intreaga tara intr-o singura zi: 25 septembrie 2010.</p>
<p>Echipa a început cartarea deja în 28 de judeţe şi se apropie cu paşi repezi de finalul calendarului de cartare. Însă harta deşeurilor nu este gata, deci este nevoie în continuare de implicarea tuturor.</p>
<p>Peste 550 de voluntari şi-au oferit sprijinul, luând parte la acest amplu demers pentru realizarea hărţii deşeurilor din România. În cadrul acestor acţiuni, voluntarii au identificat mormanele de deşeuri cu ajutorul GPS-urilor şi au transmis coordonatele geografice, dimensiunile şi compoziţia acestora. Datorită acţiunilor de cartare, s-au realizat deja, in pregatirea operatiunii din 25 septembrie, 3 actiuni pilot: Cluj (22 mai), Argeş şi Timiş (5 iunie) şi o acţiune pe Valea Arieşului (5 iunie, alături de Ministerul Mediului şi Pădurilor).</p>
<p>Sâmbătă, 3 iulie, are loc, la Arad, conferinţa Let&#8217;s Do It, Romania! şi demararea acţiunii de cartare pentru acest judeţ. Activităţi similare au avut loc în Dâmboviţa şi Alba săptămâna aceasta. Judetele Hunedoara şi Bihor amână începutul acestor acţiuni pentru o dată pe care o vom anunţa săptămâna viitoare.</p>
<p>Pentru a realiza cu succes această etapă de intocmire a hărţii deşeurilor, este nevoie de un număr cât mai mare de voluntari. Echipa &#8220;Let`s Do It, Romania&#8221; face apel la locuitorii judeţelor Arad, Alba şi Dâmboviţa pentru a se implica alături de voluntarii deja înscrişi până în prezent şi pentru a mări echipele locale de cartatori. În Alba sunt 19 voluntari, în Arad &#8211; 23, iar în Dâmboviţa &#8211; 32 de voluntari.</p>
<p><!--IMG1--><img src="http://indexmedia.do.am/_nw/1/s78389612.jpg" alt="" /><!--IMG1--></p>
<p>Echipa &#8220;Let`s Do It, Romania!&#8221; cere sprijinul tuturor românilor pentru etapa de cartare, etapă care va rezolva multe dintre necunoscutele proiectului. Toţi cei care dispun de GPS, maşină sau bicicletă, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să vadă România curată, sunt încurajaţi să se înscrie pe site la secţiunea &#8220;Implică-te!&#8221;</p>
<p>&#8220;Let`s Do It, Romania!&#8221; este cel mai mare proiect de implicare socială din România care îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale (zonele din afara oraşelor), într-o singură zi: 25 septembrie 2010. În plus, proiectul vizează responsabilizarea cetăţenilor din România şi implicarea autorităţilor centrale, care să aplice legislaţia şi să ajute la implementarea unui sistem de management al deşeurilor corespunzător normelor europene.</p>
<p><strong>Ajută-ne să punem la cale cea mai mare acţiune de voluntariat din România! Putem stabili un nou record &#8211; România este cea mai mare ţară din Europa care organizează acest proiect!</strong></p>
<p>Sursa articol: pacpac.eu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://articole.org/social/protectia-mediului/lets-do-it-romania-inca-un-pas-spre-marea-curatenie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

