Dar s-a intimplat. „Sistemul” a reactionat, si emisiunea a incetat independent de vointa noastra. A trecut un an de atunci. Oricine poate spune: bine, dar celelalte televiziuni? Sunteti voi partinici! Asa sa fie? Eu spun ca nu suntem! Nici o alta emisiune de acest tip nu ne-a convins.

Locuiesc in Romania si am doi copii (baiat si fata – sa-mi traiasca) stabiliti DEFINITIV in Canada. Dar eu nu pot concepe acest termen. Da, am fost de acord ca ei sa mearga aiurea, sa-si cladeasca o cariera solida, sa vada cum se traieste intr-o democratie moderna. Sa capete experienta, dar apoi sa revina si sa cladeasca o Romanie dupa visul lor. Le-am cerut macar un argument in sprijinul deciziei lor. Mi-au raspuns: „Din ce vedem pe programele voastre de tv, intelegem ca nu suntem doriti, ca, mai mult, diaspora este considerata antiromaneasca. Ca se doreste ca noi sa nu avem nici un cuvint de spus, nici cum, sa participam la alegerile din tara. Nu vrem sa ni se spuna ca noi nu am mincat salam cu soia cum am mai auzit. Cind Romania va avea nevoie de noi, atunci vom veni, dar vom pune conditii.”

Ce pot sa le raspund? Au dreptate! E datoria noastra, a celor de aici din tara, parinti, bunici, frati, surori, cumnati, unchi, matusi sa avem initiativa, sa le usuram intoarcerea acasa!

O astfel de initiativa, extrem de oportuna, exista acum, aici si ea consta in proiectul „Mereu Liber – Televiziunea prin subscriptie publica”. Si citez citeva rinduri din acest proiect: „Dupa 20 de ani de televiziune am inteles ca singura finantare viabila a unei televiziuni curate vine din bani curati, fara nicio legatura cu politicul, cu marile corporatii care impun viziuni editoriale, fara nicio legatura cu depravarea la care a ajuns industria de publicitate. Cum spuneati multi, “Nasule, fa o televiziune din banii nostri munciti greu si dublu impozitati!” Asta ar fi solutia! Coloana vertebrala a acestei televiziuni sa fie telespectatorii! Ei sint cei mai exigenti finantatori si critici!”

Cei peste 2000 de entuziasti care au venit alaturi de Radu Moraru, atit din tara cit si din Diaspora realizeaza un lucru extraordinar. Internetul face posibil azi ceea ce ieri doar visam ! Sper ca romanii din Diaspora vor intelege de ce ne dorim o televiziune a noastra, care sa nu manipuleze, sa nu apartina vreunui « mogul », sa nu dezinformrze, o televiziune a noastra pe dea-ntregul.

Inchei cu o dorinta exprimata de atitea ori in emisiunile tv ale « Nasului » : Sa fiti iubiti !

Care sunt particularitățile unui realizator tv care face emisiuni pentru Diaspora?

Nu cred că ai nevoie de abilități speciale. Aş spune că particularitățile vin cu timpul. Faptul că ești ancorat în ambele realități, atât cea a comunităților de români din afara granițelor cât și a noastră, a celor care am ramas în țară, te ajută să vezi lucrurile diferit.

Cum vă alegeți subiectele, ținând cont că nu trăiți în aceeași realitate că cei care locuiesc afară? Cum aflați de problemele unei comunități în care, practic, nu trăiți?

E adevarat că realitatea din țară e mult diferită față de cea de dincolo de granițe în ceea ce privește comunitățile de români. Problemele lor, fie că țin de formalități vamale, consulare, lipsa educației în limba română și pâna la discriminări, violente și chiar lipsă unei protecții din partea autorităților române, străbat foarte greu prin noianul de subiecte mondene care țin mai ales în ultima perioadă prima pagină a ziarelor sau deschid buletinele de știri. În acest sens, o mare importanță, aș spune esențială, o are colaborarea cu jurnaliștii români din diaspora. Și aș aminti aici nu doar Spania și Italia, unde sunt comunități de români însemnate, ci și Ungaria, Grecia, Canada sau Noua Zeelandă. Jurnaliștii de aici sunt cei care ne țin la curent cu problemele comunităților, jurnaliști care practică această meserie secundar și voluntar, din pasiune și din dorința de a nu pierde legătura cu România. Unii dintre ei lucrează în ture de noapte pentru a se întreține. Sunt persoane admirabile!

Din experiență dumneavoastră jurnalistică, care sunt diferențele dintre publicul românesc care locuiește în România și cel care locuiește în străinatate?

Cu siguranță, românii din afară sunt mult mai pasionați, mai implicați. Și dacă îmi permiteți o analogie, este exact ca într-o familie, când părinții acordă mai multă atenție copilului mai slab, mai vitregit. În cazul nostru, toate atenția mediatică se îndreaptă către publicul din România, șomaj, salarii mici, prețuri mari etc. În ceea ce privește publicul din afară, am senzația că impresia generală este aceea că oamenii ăștia oricum au fugit către mai bine, deci lor le este bine, au salarii mari, nu ne mai interesează, decât în cazul extraordinar în care un român face ceva scabros sau scandalos în Peninsulă… Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa, comunitățile din diaspora se confruntă cu foarte multe probleme, unele grave, mame care nu sunt lăsate să-și vadă copiii ani în șir de familiile soților italieni, cazuri în care brațul legii și al autorităților din România nu bate până într-acolo. Există multe lacune. Tocmai de aceea, faptul că există o astfel de emisiune care să pună la aceeași masă reprezentanți ai comunităților cu cei ai autorităților – problemele cu soluțiile – a făcut ca această emisiune să fie foarte populară într-un timp foarte scurt.

Care este viziunea românilor, despre evoluția României, despre felul în care se desfasoară lucurile în țară?

Nu știu dacă pot fi o portavoce a românilor plecați din România. Impresia generală, venită dinspre jurnaliști desigur, este aceea de resemnare. Încrederea că lucrurile s-ar putea transforma prea curând în bine, zdruncinată și de aportul de știri tot mai pesimiste a posturilor de știri din țară, este tot mai mică. Așa că au schimbat strategia, românii din afară au devenit din ce în ce mai organizați. Încearcă să răzbească singuri, și-au făcut gradinițe și școli particulare în limba română, asa încat copiilor să învețe corect limba maternă etc. Sigur, la toate acestea au contribuit și autoritățile din țările respective, care le-au pus la dispoziție sedii, i-au inclus în diverse programe și, mai nou, nu cred că mai e un secret pentru nimeni, în Spania și Italia românii candidează pe listele diverselor partide la alegerile locale. Iar asta arată că sunt uniți și au reușit să se impună ca și comunitate.

Osama bin Laden s-a născut la Riyad în 1957, fiind al 12-lea copil al magnatului construcţiilor Mohammed Bin Laden.

A urmat cursuri de construcţii civile şi comerţ la prestigioasa univeristate King Abdul Aziz din Djeddah, unde a şi luat legătura, începând din 1973, cu grupuri islamiste.

El ar fi urmat să se integreze în firma familiei sale, însă, după invazia sovietică din Afganistan, s-a alăturat jihadului, mişcare foarte populară în Arabia Saudită şi în celelalte ţări din Golf.

Osama bin Laden a fost împuşcat în cap, relatează CNN – VIDEO

Cu binecuvântarea autorităţilor saudite, a organizat reţeaua de sprijin logistic pentru mujahedinii afgani, strângând fonduri şi instalându-se la Peshawar, bază pakistaneză a luptătorilor de gherilă antisovietici. În această perioadă, l-a întâlnit şi pe viitorul său mentor, palestinianul Abdullah Azzam, unul dintre principalii organizatori ai rezistenţei împotriva trupelor sovietice.

Dolarul american s-a apreciat, după anunţarea morţii lui Osama bin Laden

Bin Laden a realizat, în Pakistan, o primă bază de date a voluntarilor care se îndreptau spre Afganistan, care va deveni, ulterior, o adevărată organizaţie – al-Qaida (“baza”).

El a luptat împotriva trupelor sovietice, deşi rareori a fost implicat efectiv în confruntări, beneficiind de ajutorul indirect al CIA, care îi transfera fonduri prin intermediul serviciilor secrete pakistaneze.

După retragerea trupelor ruse, în 1989, ben Laden a revenit în Arabia Saudită ca erou, susţinând numeroase discursuri, în moschei şi şcoli, despre succesul jihadului.

După invadarea Kuwaitului de către forţele irakiene, el i-a propus regelui Fahd o intervenţie a “legiunii islamice” formate din foşti luptători în Afganistan. Suveranul saudit a respins propunerea, iar Osama ben Laden s-a simţit trădat, considerând că teritoriul sfânt al ţării sale este pângărit de prezenţa a mii de militari americani.

În 1992, autorităţile saudite i-au retras paşaportul, îngrijorate de criticile la adresa regimului şi de sprijinul pe care bin Laden îl acorda opoziţiei. În urma acestei decizii, bin Laden s-a instalat în Sudan, cu acordul autorităţilor de la Khartoum. După doi ani, Arabia Saudită i-a retras şi cetăţenia, după ce acesta a publicat două “fatwa” care denunţau Statele Unite şi familia regală saudită.

Serviciile de informaţii americane l-au bănuit că finanţa tabere de antrenament teroriste, iar în 1996 Sudanul a fost nevoit, ca urmare a presiunilor internaţionale intense, să-i ceară să părăsească ţara.

Ben Laden a reapărut după scurt timp în Afganistan, de unde a lansat noi apeluri antiamericane, din ce în ce mai radicale , chiar înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul. Liderul terorist a înfiinţat tabere de antrenament teroriste, care au atras mii de militanţi din lumea musulmană, şi a planificat o serie de atacuri sângeroase, în urma cărora a început să fie considerat principal inamic public al Statelor Unite.

Cele mai sângeroase atentate, înaintea celor din 11 septembrie, au fost cele din august 1998, când vehicule-capcană au explodat simultan la ambasadele americane din Tanzania şi Kenya, provocând moartea a 224 de persoane.

WIKILEAKS – 11 septembrie 2001, din perspectiva atacatorilor

Atentatele din 11 septembrie 2001, cel mai mare succes al lui Osama Bin Laden

Privind din perspectiva sa, cel mai mare succes al liderului Al Qaida au fost atentatele de la World Trade Center.

Dimineaţa zilei de 11 septmebrie 2001 a adus cel mai mare atac teorist din istorie. Patru avioane comerciale au fost deturnate de 19 membri al Qaida. Două dintre avioane au intrat în turnurile gemene din New York, World Trade Center.

La ora 8:46 a.m , zborul American Airlines numărul 11 s-a prăbuşit în Turnul de Nord al World Trade Center, urmat de zborul United Airlines numărul 175 care a lovit Turnul de Sud la ora 9:03 a.m. După 56 de minute, Turnul de Sud s-a prăbuşit, urmat la jumătate de oră de Turnul de Nord.

Al treilea avion deturnat a lovit Pentagonul, cu o viteză de 345 de mile pe oră, 9:37 a.m, dar nimeni nu a murit în atac.

Cel de al patrulea avion s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii s-au luptat cu teroriştii în încercarea de a prelua controlul avionului.

În total, atacurile au ucis peste 3000 de persoane şi a rănit alte câteva sute.

Teorii ale conspiraţiei

Desigur, evenimentele din 11 septembrie au ridicat şi multe semne de întrebare. Mai multe teorii ale conspiraţiei susţin că atentatele nu au fost făcute de al Qaeda, ci de guvernul american, pentru a avea sprijinul populaţiei în războiul de cucerire a petrolului din Orient.

Alte teorii spun că Osama bin Laden a fost defapt agent CIA şi un apropiat al SUA, care a fost folosit pentru a crea o diversiune.

Dacă în cazul turnurilor gemene, oficiali americani au reuşit să emită o teorie credibilă, în ceea ce priveşte atacul de la Pentagon, nu au reuşit decât să adâncească misterul. Multe întrebări legitime, nu ş-au găsit răspunsurile, iar autorităţile nu au dat prea multe detalii. 

”În urma unei analize comune a specialiştilor SRI şi CNSAS, au fost declasificate noi documente, care au fost transmise în data de 21.03.2011 în gestiunea Consiliului. Cu această ocazie a fost predat un număr de 1.225 de dosare” se arată într-un comunicat al SRI, pus ieri pe site-ul instituţiei.

În ultimii ani, declasificări misterioase de acest tip au produs cutremure politice de proporţii. Spre exemplu, o astfel de declasificare a unui lot de dosare de către SRI a intervenit exact în momentul în care Dan Voiculescu a optat pentru postul de vicepremier. Fără acele declasificări, colaborarea lui Voiculescu cu Securitatea ar fi rămas necunoscută publicului.

Mona Muscă, scoasă din viaţa politică de un astfel de lot declasificat

În vara lui 2006, SRI a declasificat un nou lot de dosare şi le-a livrat CNSAS. 29 de politicieni români, printre care Adrian Năstase, Marko Bela, Radu Berceanu, Verestoy Attila, Laszlo Borbely, Nini Săpunaru, Mihail Popescu, Mihăiță Calimente, Liviu Cîmpanu, Dragoş Ujeniuc, Radu Terinte, Puiu Haşotti su devenit actori în scandaluri legate de eventuale colaborări cu fosta Securitate. Chiar dacă nu toţi au primit verdict de poliţie politică, toţi au recunoscut, practic, diverse legături cu Securitatea. Iar Mona Muscă a părăsit scena politică, în urma acestui nou lot de dosare.

Pe 27 decembrie 2006, SRI a anunțat oficial că a încheiat predarea dosarelor către CNSAS, un anunț similar venind şi din partea SIE. La vremea respectivă, SRI recunoştea că a păstrat un lot de 75.000 de dosare care nu pot fi predate CNSAS, pentru că ar conţine problematici de contraspionaj şi antiterorism. Cu toate acestea, 1225 de dosare au luat calea CNSAS, chiar înainte de începerea bătăliilor politice pre-electorale.

Fii printre primii autori care publica GRATUIT comunicate de presa pe ComunicateDePresa.org !

Multa inspiratie si o zi excelenta!
Echipa ComunicateDePresa.org